
București, 16 iunie 2025 – Industria construcțiilor din România se confruntă cu una dintre cele mai severe crize de forță de muncă din ultimele decenii. În lipsa lucrătorilor calificați autohtoni, tot mai multe companii din domeniu apelează la muncitori străini, în special din Asia. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni ale anului au fost eliberate peste 20.000 de avize de muncă pentru cetățeni din Nepal, Vietnam, Bangladesh și India.
Această migrație forțată de nevoia pieței vine pe fondul emigrației continue a muncitorilor români către țări din Vestul Europei, unde salariile și condițiile de muncă sunt mai atractive. În România, salariul mediu net în construcții este de aproximativ 3.900 lei, în timp ce în Germania sau Olanda muncitorii români pot câștiga și de trei ori mai mult.
„Avem șantiere mari blocate sau întârziate din lipsa echipelor complete. În anii 2000, România avea sute de mii de muncitori în construcții. Azi, găsim cu greu oameni chiar și pentru poziții de bază”, afirmă Adrian Dobre, directorul unei firme de construcții din București.
Reprezentanții Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) estimează un deficit de cel puțin 90.000 de muncitori în 2025. Acest gol afectează grav marile proiecte de infrastructură, dar și dezvoltările imobiliare din centrele urbane.
Pentru a acoperi lipsa de personal, antreprenorii au început să colaboreze cu agenții de recrutare specializate în aducerea forței de muncă din Asia. Costurile inițiale sunt ridicate – între 1.500 și 2.000 de euro pentru fiecare muncitor, incluzând viza, transportul și cazarea. Totuși, firmele susțin că beneficiile pe termen lung sunt evidente: muncitorii asiatici sunt disciplinați, dornici de muncă și dispuși să rămână pe termen lung.
„Lucrăm cu 80 de muncitori din Nepal și Bangladesh. Sunt foarte bine pregătiți și muncesc serios. Îi instruim în primele două luni și apoi se adaptează repede la sistemul nostru”, explică un antreprenor din Cluj-Napoca.
Cu toate acestea, fenomenul ridică și probleme de integrare socială și culturală. ONG-urile atrag atenția asupra condițiilor de cazare, protecției muncii și barierelor lingvistice. În plus, lipsa unui cadru legislativ clar privind formarea profesională a străinilor în România poate afecta calitatea lucrărilor.
Ministerul Muncii anunță că pregătește o serie de măsuri legislative pentru a facilita integrarea forței de muncă străine și pentru a susține în paralel formarea tinerilor români în domeniul construcțiilor. Se are în vedere reactivarea școlilor profesionale, stimulente pentru firmele care oferă cursuri de calificare și subvenții pentru angajarea tinerilor în șantiere.
„Ne aflăm într-un punct de cotitură. Dacă nu investim acum în forța de muncă, vom pierde competitivitatea în sectorul construcțiilor”, a declarat ministrul muncii, Cătălin Rusu.
Criza actuală este, așadar, nu doar o problemă punctuală, ci un semnal de alarmă pentru întreaga economie. Fără o soluție sustenabilă, România riscă să-și blocheze dezvoltarea pe termen lung.